Sindrom de tunel carpian – Anatomie

Pe scurt despre Sindromul de tunel carpian (STC)

In acest articol ma voi rezuma la structura anatomica a canalului carpian (sau tunelul carpian – TC). Cand vorbim despre TC trebuie sa precizez ca acesta poate fi impartit in doua categorii de elemente distincte: continut (elementele care traverseaza TC) si continator (elementele care alcatuiesc TC).

Alte articole de la Dr. Vladislav Gyebnar despre sindromul de tunel carpian:

  • Detalii despre manifestari, simptome si tratamentul ale unui sindrom de tunel carpian – STC le poti gasi, explicate pe larg, intr-un alt articol aici.
  • O enumerare a posibilelor cauze care provoaca sindromul de tunel carpian le poti gasi aici.

In continuarea acestui articol, pentru descrierea anatomica, am fost nevoit sa folosesc mai multi termeni medicali de specialitate fata de cum v-am obisnuit.

Anatomia Tunelului Carpian

I. Definitie si generalitati

Canalul carpian este un canal osteofibros inextensibil ce leaga portiunea distala a antebratului de compartimentul mijlociu al planului profund al palmei (vezi poza 1 si 2).

Canalul carpian are proprietatile unui compartiment inchis care isi mentine in limitele ei normale presiunea fluidelor, astfel ca orice modificare de volum a structurilor ce il formeaza, a peretilor lui, a componentelor ce il traversează duc la modificari mari a presiunii din interiorul canalului. Cauzele care declanseaza si intretin un sindrom de canal carpian, descrise in detaliu, le poti consulta aici .

Ce spun pacientii?

K. Ana

Bună ziua oameni dragi ! Sa nu va ginditi la pret ca este mare , la citi medici am fost si cite tratamente dureroase …citeste mai mult

Balog Adina

Operatie reusita. Fără dureri post operator. Doctor de excepție, profesionalism, echipa deosebita, conditii occidentale. Recomand cu incredere. Un astfel de medic te face sa …citeste mai mult

Volumul si presiunea interioara a canalului pot varia in functie de pozitia articulatiei radio-carpiene, de elasticitatea peretelui osos (format din oasele carpiene) si de anatomia structurilor ce-l traverseaza. Studiile de specialitate au demonstrat faptul ca presiunea din interiorul canalului, in pozitie neutra a articulatiei variaza intre 1,5 – 62 mmHg, dar aceasta presiune se dubleaza in flexie si se tripleaza in extensie. Aceste variatii se explica prin mobilitatea oaselor carpiene, una fata de cealalta, a peretelui osos.  Astfel, in extensie – osul semilunar si portiunea distala a osului capitat migreaza spre interiorul canalului (astfel scade volumul si creste presiunea interioara) iar in flexie – retinaculul flexorilor se apropie de radius, astfel micsorand deschiderea proximala a canalului.


Poza 1 – Segmentele membrului superior:


Poza 2 – Aspectul tunelului carpian:

II. Limite, margini anatomice si dimensiuni

Canalul carpian este marginit astfel

  • dorsal – oasele carpiene, 
  • radial – osul trapez si scafoid, 
  • ulnar – carligul osului cu carlig si osul pisiform, 
  • palmar – ligamentul transvers al carpului. 

Lungimea si latimea canalului carpian sunt date de dimensiunea ligamentului transvers al carpului. Orificiul proximal al canalului, aflat la nivelul primului rand al oaselor carpiene, masoara o adancime de aproximativ 12 mm dar care scade treptat spre marginea radiala si ulnara, si o latime de aproximativ 15,6 mm. Orificiul distal, aflat la nivelul bazelor metacarpiene, are o adancime de aprox 13 mm, si o latime 17,8 mm. Cea mai ingusta zona, de 10 mm, corespunde proiectiei palmare a osului capitat, care este originea capului profund al muschiului flexor scurt al policelui si capului oblic al muschiului adductor al policelui. Lungimea canalului (data de latimea retinacului) este de aprox 22 mm.

Retinaculul flexorilor (ligamentul transvers al carpului):

Ce este ligamentul flexorilor? Retinaculul flexorilor este un ligament puternic si este orientat transversal. Acesta are proprietatile unui adevarat scripete flexor al articulatiei radio-carpiene (incheietura mainii) care mentine structurile neuro-tendinoase in interiorul canalului, impiedicand arcuirea palmara a acestora in miscarile de flexie/extensie, pronatie/supinatie a articulatiei radio-carpiene.
Retinaculul isi are originea la nivelul carligului osului cu carlig si pisiform (ulnar) si trapez si scafoid (radial). Lungimea proximala si distala a ligamentului (care corespund latimii canalului carpian) masoara aproximativ 26 mm. Latimea mediala si laterala a ligamentului (care corespunde lungimii canalului) este de aproximativ 22 mm, usor mai crescuta in partea radiala. Grosimea ligamentului in portiunea proximala si distala este de aproximativ 0,6 mm, portiunea mijlocie fiind mai groasa, de aprox 1,2 mm.

III. Continut

Canalul carpian contine un nerv – nervul median – 9 tendoane flexoare (TF) ale degetelor si tecile sinoviale ce le acompaniază (vezi poza 3). Aceste tendoane sunt de mai multe categorii:

  • 4 tendoane flexoare superficiale dg II-V (TFS), 
  • 4 tendoane flexoare profunde dg II-V (TFP) și 
  • tendonul flexor lung al policelui (TFLP). 

Tendoanele sunt asezate in mai multe planuri: planul superficial constituit din TFS dg 3 si 4, planul mijlociu – TFS dg 2 si 5, planul profund care vine in contact cu planseul osos – TFP dg 2-5 si TFLP. Cele 9 tendoane sunt invelite in 2 teci sinoviale, teaca sinoviala digito-carpiana laterala inveleste TFLP si teaca sinoviala digito-carpiana mediala dispusa in jurul TFS si TFP a degetelor 2-5.


Poza 3 – Nervul median in tunel:


Poza 4 – Aria senzitiva a nervului median:

Nervul median:

Nervul median este un nerv mixt (motor si senzitiv). Ramul senzitiv asigura sensibilitatea tegumentara a degetelor 1-3 și ½ radiala a degetului 4 (vezi poza 4). Ramul motor inerveaza o parte din musculatura tenara (m. scurt abductor al policelui, m. opozant al policelui, capul superficial al m. flexor scurt al policelui) si 2 muschi lumbricali laterali.

Dimensiunile nervului median:
La intrarea in canalul carpian, nervul median are o latime de aprox 6 mm și creste treptat ajungand la 7,1 mm la deschiderea distală a canalului. La nivelul marginii proximale a retinaculului, grosimea nervului este de aprox 2,1 mm și scade spre marginea distala la 1,9 mm. Numărul fasciculelor nervoase variază și crește considerabil spre porțiunea distală a canalului, de la 17 pana la 40 spre distal.


Dar ATENTIE ! Indiferent de cauza sau variantele anatomice care il provoaca, SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN trebuie tratat. Mai jos, intr-un video, iti explic pe scurt care este principiul de tratament si respectiv tratamentul cel mai eficient in sindromul de canal carpian:  


Legenda cu abrevieri   

  • TC – tunelul carpian
  • STC – sindrom de tunel carpian
  • ARC – articulatia radio-carpiana
  • AMF – articulatia metacarpo-falangiana
  • AIFP – articulatia inter-falanfiana proximala
  • AIFD – articulatia inter-falanfiana distala
  • TFS – tendon flexor superficial
  • TFP – tendon flexor profund
  • TFUC – tendon flexor ulnar de carp
  • TELP – tendon extensor lung de police
  • PL sau MPL – muschi palmar lung
  • PP sau MPP – muschiul palmar profund
  • AMP – Artera mediana persistenta
  • m – muschi
  • n – nerv

Nu uita! Cel mai folositor deziderat ramane interventia corecta si la timp. 

IMPORTANT
Acest articol are scop strict educativ!
Nu inlocuieste o consultatie si nu stabileste un diagnostic.
Te rog sa consulti un specialist inainte de a lua o decizie medicala.

Articol in curs de completare.

Sinteza realizata de Dr. Med. Vladislav Gyebnar si colab.